Iasi, orasul socio cultural

Iaşii sunt oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare.

În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).

În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene.

Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele.

Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.

Obiective istorice şi turistice

Clădiri şi monumente istorice

Palatul Roznovanu
Casa Pogor
Crucea lui Ferentz

Biserici şi mănăstiri

Catedrala mitropolitană din Iaşi
Mănăstirea Golia
Mănăstirea Galata
Mănăstirea Frumoasa
Mănăstirea Cetăţuia
Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"

Biserica Bărboi
Biserica Sfântul Sava
Biserica Sfântul Spiridon
Biserica Barnovschi
Biserica Armenească
Biserica Catolică Veche

Muzee, instituţii culturale

Teatrul Naţional din Iaşi
Palatul Culturii
Teatrul Naţional
Casa Dosoftei
Biblioteca Centrală Universitară
Universitatea "Al.I. Cuza"
Muzeul Literaturii
Muzeul Teatrului
Muzeul Mihai Eminescu

Case memoriale

Bojdeuca lui Ion Creangă
Casa Mihail Sadoveanu
Casa George Topârceanu
Casa Otilia Cazimir
Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")

Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Hadâmbu
Mănăstirea Dobrovăţ
Biserica din Aroneanu, fosta mănăstire Aroneanu
Regiunea viticolă Bucium

Zona de agrement Ciric

Parcuri, grădini

Parcul Copou
Grădina Botanică din Iaşi
Parcul Expoziţiei

În judeţul Iaşi, se mai află:

Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
Palatul Sturdza, de la Miclăuşeni
Conacul Cantacuzino, de la Cepleniţa
Ruinele de la Cucuteni
Regiunea viticolă Cotnari

Personalităţi

În Iaşi au trăit şi s-au format oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir.

Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Marian Râlea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernătescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Sorel Etrog şi Emil Racoviţă.

George Palade, născut la Iaşi, a primit premiul Nobel pentru descoperirile în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura celulelor (ribozom).

susˆ

sursa: ro.wikipedia.org
Acest articol este disponibil sub licenta GNU pentru documentaţie liberă şi se bazează pe materiale din articolul "Iasi" de la Wikipedia